În perioada iunie–iulie 2026, în cadrul Facultății de Medicină Veterinară a
Universității Spiru Haret, s-a desfășurat proiectul de cercetare „Sindromul de
burnout în medicina veterinară: relația dintre epuizarea profesională, calitatea
actului medical și bunăstarea personală”.
Proiectul, finanțat de Raiffeisen Bank România, a avut ca grup-țintă studenții
Facultății de Medicină Veterinară și a urmărit explorarea modului în care aceștia
percep și experimentează epuizarea în contextul pregătirii pentru o profesie cu un
nivel ridicat de solicitare academică și emoțională.
Înscrierile s-au desfășurat în perioada 22 iunie – 13 iulie 2026, iar rezultatele
cercetării au fost publicate în intervalul 17–24 iulie 2026, fiind acordate 15 premii.
Ce determină burnout-ul în rândul studenților la Medicină Veterinară?
Cercetarea, cu caracter calitativ, s-a bazat pe răspunsurile deschise ale
participanților. Această abordare a permis surprinderea nuanțată a experiențelor
individuale și identificarea principalelor situații pe care studenții le asociază cu
apariția epuizării.
Rezultatele au evidențiat două categorii principale de factori care contribuie la
apariția burnout-ului: factorii academici, precum volumul mare de materie și
aglomerarea examenelor și a activităților, și factorii specifici pregătirii în medicina
veterinară, precum contactul cu situații clinice dificile, suferința animalelor și
experiențele legate de eutanasiere, care implică o încărcătură emoțională
semnificativă. Din răspunsurile participanților reiese că momentele de vârf ale
epuizării sunt asociate în special perioadelor de sesiune și etapelor de practică
clinică intensivă.
Ce soluții propun studenții?
Un element important al proiectului l-a reprezentat identificarea soluțiilor pe care
studenții le consideră utile pentru prevenirea și gestionarea burnout-ului.
Printre propunerile formulate se numără:
– accesul la consiliere psihologică gratuită în cadrul facultății;
– organizarea unor workshop-uri dedicate gestionării stresului;
– dezvoltarea unor programe de mentorat și peer support, prin care studenții să
poată beneficia de sprijinul colegilor;
– o distribuire mai echilibrată a activităților academice pe parcursul semestrului;
dezvoltarea unei comunicări mai empatice între profesori și studenți.
Aceste propuneri arată că prevenirea burnout-ului nu este percepută exclusiv ca o
responsabilitate individuală, ci ca un demers care poate fi susținut și prin modul de
organizare a mediului universitar și prin existența unor mecanisme accesibile de
sprijin.
Concluziile cercetării evidențiază necesitatea abordării burnout-ului pe două direcții
complementare: una structurală, axată pe o mai bună organizare a activității
academice și distribuire a sarcinilor, și una emoțională, prin dezvoltarea unor forme
de sprijin psihologic adaptate specificului medicinei veterinare și provocărilor cu care
studenții se confruntă pe parcursul formării profesionale.
Rezultatele proiectului pot constitui un punct de plecare pentru dezvoltarea unor
programe instituționale de prevenție, consiliere și sprijin, adaptate nevoilor
studenților și specificului profesiei veterinare, contribuind la crearea unui mediu
educațional în care performanța academică, pregătirea profesională și bunăstarea
personală să fie abordate în mod integrat.
Prin implicarea în proiecte de cercetare dedicate unor teme actuale, Facultatea
de Medicină Veterinară a Universității economic susține dezvoltarea unei
culturi academice orientate spre cunoaștere, prevenție și identificarea unor
soluții care contribuie la pregătirea profesională și bunăstarea viitorilor medici
veterinari.
